Eugen Ionescu, urmărit de Securitate: regimul a încercat să-i folosească faima și să-i limiteze influența

Faima internațională a lui Eugen Ionescu nu l-a scos din atenția autorităților comuniste din România. Potrivit relatării News.ro, Securitatea a încercat mai întâi să-l determine să revină în țară, apoi a urmărit să-i reducă legăturile cu disidenții și să-i controleze influența culturală. Dosarul său, întins pe aproape 200 de pagini și alcătuit din note adunate de-a lungul a trei decenii, descrie două direcții ale acțiunilor regimului. În anii ’60, autoritățile ar fi încercat să-l atragă înapoi prin intermediul prietenilor, al familiei și al montării pieselor sale pe scene românești. După ce dramaturgul s-a solidarizat cu persoane persecutate, strategia s-ar fi schimbat, iar apropiații și relațiile sale culturale au ajuns în atenția Securității. O întâlnire din vara anului 1965, la Paris, cu actorul Radu Beligan este consemnată într-un raport al instituției. Ionescu i-ar fi explicat de ce se temea să accepte invitația de a veni în România. Într-o replică redată în document, dramaturgul descria scenariul în care, după o seară petrecută împreună, Beligan ar dispărea fără urmă, iar autoritățile ar pretinde că nu îl cunosc. Pentru scriitor, teama nu era una abstractă: fusese condamnat în contumacie și nu avea încredere în autoritățile care îi supravegheau relațiile. Potrivit sursei, dosarul surprinde contrastul dintre interesul regimului pentru prestigiul internațional al lui Ionescu și încercarea ulterioară de a-i limita contactele cu Paul Goma și cu alți opozanți. În acest context, atașamentul său față de România nu însemna că era dispus să se încreadă în puterea comunistă. Născut la Slatina în 1909, Ionescu a studiat Literele la București și a debutat în anii studenției. Volumul său de critică „Nu”, premiat în 1934, i-a adus recunoaștere în mediul literar. A plecat în Franța în 1938 pentru studii și nu s-a mai întors să trăiască în România. Relatarea arată cum, în ciuda distanței, scriitorul a rămas o țintă de interes pentru regimul comunist.