Jensen Huang, în atenția unei anchete privind presupuse legături cu o femeie suspectată de spionaj

Jensen Huang, directorul general al Nvidia, a ajuns în centrul unei investigații despre o posibilă operațiune de spionaj în favoarea Chinei. Potrivit unei anchete publicate de The New York Times și preluate de News.ro, Alice Huang, o femeie de afaceri din Singapore suspectată de serviciile americane că ar lucra pentru Beijing, ar fi avut contacte repetate cu liderul companiei americane. Alice Huang este director la Megaspeed, firmă despre care anchetatorii bănuiesc că ar fi ajutat companii chineze să obțină cipuri Nvidia, în pofida restricțiilor impuse de Statele Unite. Ea ar fi transmis informații către China prin intermediul unor relații din domeniul inteligenței artificiale, susține publicația americană. Ancheta asupra companiei ar fi început la finalul anului 2024, după ce cipuri Nvidia, încă sigilate, au fost descoperite într-un centru de date din Malaezia. În cadrul cercetărilor, serviciile americane ar fi identificat mai multe întâlniri și apariții comune ale celor doi. Jensen Huang și Alice Huang au fost fotografiați împreună la Taipei, în iunie 2024, iar în mai 2025 ar fi fost văzuți plecând de la o cină de afaceri. Numele lor de familie este același, însă articolul nu indică existența unei legături de rudenie. Relatarea nu susține că Jensen Huang ar fi cunoscut suspiciunile care o vizau pe femeia de afaceri sau că i-ar fi furnizat informații clasificate. Nvidia a declarat că Megaspeed a primit doar informații comerciale obișnuite, nu secrete industriale ori date legate de securitatea națională. Huang nu ar fi fost avertizat oficial de serviciile americane că ar putea fi ținta unei operațiuni de spionaj. Potrivit sursei, Donald Trump ar fi fost informat despre suspiciuni în 2025, dar nu ar fi luat măsuri, pe fondul preocupării pentru relațiile comerciale cu Beijingul. În discuțiile cu președintele american, Huang a susținut anterior relaxarea restricțiilor privind vânzarea de cipuri către China. Articolul îl descrie însă ca posibilă țintă a unei operațiuni, nu ca participant conștient la aceasta.